Organizarea a fost cam asa: s-au cumparat vouchere de reducere de pe vulping.ro (beneficiind si de o extra-reducere de 7%), s-a facut rezervarea telefonica si vineri dupa amiaza,cu masina plina si GPS-ul pornit am parcat la locatie.

Probabil ca era o ora foarte “matinala”, clientii seriosi si multi urmand sa apara mult mai pe seara, asa ca nu a fost o problema ca am facut rezervarea pe un numar de persoane si ne-am dus dublu, am avut placerea sa ne alegem singuri masa. Setea calatoriei s-a stins instant cu un rand de drafturi de bere, m-am multumit cu o non-alcoolica, din cunoscutele motive de volan.

Meniul pe “voucher” a fost standard: coaste de porc, rondele de cartofi prajiti, sosuri, ceapa rosie tocata marunt, salata verde cu lamaie. Cum cunoscatorii au opinat ca nu putem sa ne rezumam la ceva asa modest am mai pus si niste cotlete de berbecut… asa, pentru culoare locala si sa mearga berea. Setul descris arata cam asa:

Cum tavile au venit pe rand, dupa cum au iesit de la preparat, noi astia care am primit “porcii” un piculet mai tarziu am atacat “berbecii“, asa ca va explicati de ce salatile noastre aratau asa:

Nici “porcii” ceilalti nu au fost foarte diferiti de primii, o privire mai de aproape va confirma acest lucru:

Localul este de fumatori, asa ca daca aveti o problema cu asta faceti un efort si mergeti cand nu este foarte aglomerat. Muzica (cubaneza) are fix volumul care trebuie, au fost unele opinii care nu vedeau legatura intre ceea este pe masa si sonor, opinii repede anulate de inca un draft de bere foarte rece, adus suficient de repede ca sa nu existe comentarii.

Platourile, dupa cum se vede si in poze, sunt suficient de mari, dar – spre deliciul comesenilor – ramane intotdeauna loc pentru un pre-desert frantuzesc Si cum aici nu am gasit telemeaua aceea speciala ca la Zexe, am incercat solutia alternativa a unui mix rece, in poza cam ravasit din cauza de ratare de start:

si iar da-i cu bere, muzica si antren… pana s-au rasculat mancaciosii: un desert adevarat nu luam? … da, exista si trei variante de desert pe meniu, noi am ales unul din ele, cu repetir ca nu am fost edificati asupra gustului si aromelor.

Asaaaaa…. deci exista varianta pentru persoane cu pofta de dulce, respectiv Parfait au Chocolat:

si cealalta variata pentru barbati adevarati si non-soferi, respectiv digestiv Amaretto Disaronno:

Cam asta a fost povestea in poze a unei dupa amieze foarte agreabile, un inceput de week-end excelent.

Pe iGO-ul meu nu exista numarul 75 a strazii 11 Iunie, dar sunt convins ca daca il setati la intersectia cu str. Cornelia o sa ajungeti la fix, gasiti loc de parcare usor pe aceasta ultima strada. Cativa pasi vor fi bineveniti dupa festin.

thx Radu.

E mult prea complicat sa citesti sau sa privesti la “inspirationale”. Dar se merita sa il vezi odata si inca odata si… inca odata. Macar pentru muzica daca mesajul nu ajunge la tine…

audio: Norman Cook – Right Here, Right Now (You’ve Come a Long Way, Baby)